1989

Liga Studenţilor  (LS)

21 Decembrie  •  După o demonstraţie organizată de Ceauşescu, soldată cu proteste, pe străzile Capitalei tineretul demonstrează împotriva regimului comunist.  Câteva mii de tineri, printre care numeroşi studenţi, se adună în Piaţa Universităţii, cerând înlăturarea regimului comunist, demisia conducerii statului, alegeri libere.  Populaţia Capitalei este chemată la revoltă.  Sunt ridicate baricade.  Studenţi ai Universităţii participă, alături de colegi de la alte instituţii de învăţământ superior, alături de elevi şi de tineri bucureşteni, la demonstraţia din Piaţa Universităţii.

22 Decembrie, dimineaţa  •  Revolta anticomunistă capătă dimensiuni de masă.  Armata se alătură demonstranţilor.  Tineretul bucureştean, sprijinit de Armată, ocupă Piaţa Palatului.  Sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român (actualul sediu al Senatului)  este luat cu asalt.  Dictatorul Ceauşescu fuge şi, în aceeaşi zi, statul comunist se prăbuşeşte.

22 Decembrie, după amiaza  •  Profitând de entuziasmul general şi de lipsa vreunei organizări a maselor răsculate, o grupare controlată de elemente comuniste (Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman şi alţii) constituie Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN).  Prin intermediul televiziunii, ai cărei conducători acţionează în complicitate cu comuniştii din CFSN, Ion Iliescu şi acoliţii săi se autointitulează conducători ai “revoluţiei“ şi purtători de cuvânt ai insurgenţilor. 

23-31 Decembrie  •  CFSN, sprijinit de TVR şi de presa comunistă (trecută rapid de partea “revoluţiei“), se impune în opinia publică drept reprezentant al “revoluţiei“, reuşind să obţină adeziunea maselor populare  •  Studenţi şi profesori ai Universităţii organizează pichete de apărare a Universităţii contra atacurilor prezumtivelor forţe fidele clanului Ceauşescu.  În facultăţile Universităţii apar primele încercări de organizare.

23 Decembrie  •  La Universitatea din Bucureşti, Marian Munteanu (student, anul III, Facultatea de Litere) mobilizează un grup de iniţiaţivă şi declară înfiinţarea unei organizaţii studenţeşti naţionale, cu numele “Liga Studenţilor“.  Se trece imediat la organizarea la nivel naţional, cu filiale la nivel de institut de învăţământ superior.  •  Reprezentanţi ai grupului de iniţiativă lansează apeluri pentru organizarea şi unitatea mişcării studenţeşti.

25 Decembrie  •  Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt executaţi, după un simulacru de proces, în prezenţa reprezentanţilor CFSN.

26 Decembrie  •  Manifestaţie populară în Piaţa Palatului, cu o puternică participare studenţească.  Se cere recunoaşterea Constituţiei din 1923 şi anularea “constituţiilor“ comuniste.  Prin intermediul TVR, conducerea FSN dezinformează grav opinia publică, chemând populaţia capitalei să riposteze împotriva demonstranţilor, acuzaţi că ar fi “terorişti“.  •  Devine din ce în ce mai vizibilă adevărata orientare, neocomunistă, a FSN.

26-28 Decembrie  •  La apelul grupului pentru formarea Ligii Studenţilor se alătură numeroşi colegi din diverse universităţi din Bucureşti şi din ţară.  Se organizează alegeri în urma cărora se adoptă primul statut al LS şi sunt numite primele grupuri de reprezentanţi provizorii.  Primele filiale ale ligii: Universitatea din Bucureşti, Institutul Agronomic Bucureşti, Institutul de Marină Civilă Constanţa, Institutul de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti, Institutul de Subingineri Constanţa.

30 Decembrie  •  La apelul unui grup de iniţiativă (aflat, cum se va dovedi ulterior, sub controlul CFSN),  sunt invitaţi la Casa Studenţilor din Bucureşti, reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti aflate în curs de constituire din mai multe centre universitare.  Participă şi o delegaţie a Ligii Studenţilor (reprezentanţi din Universitatea Bucureşti, Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, Institutul Agronomic, Institutul de Marină din Constanţa).  Reprezentanţii Sindicatului Liber Studenţesc (SLS) din Institutul Politehnic Bucureşti impun participarea unui “moderator“ în persoana unui profesor de “filosofie“ (de fapt de socialism ştiinţific), dl. N.S. Dumitru, personaj necunoscut la acea dată (el se va remarca ulterior ca prim-vicepreşedinte al FSN şi participant la invazia minerilor din iunie 1990).  Obiectivul lui N.S. Dumitru şi al grupului de presiune de la SLS era formarea unei confederaţii studenţeşti naţionale subordonate Frontului Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu şi Petre Roman.  Liga Studenţilor propunea propria formulă de organizare, deja ajunsă la un număr important de filiale, şi, mai ales, aşezarea pe poziţii ferme, anticomuniste.  După 12 ore de dezbateri, Liga Studenţilor îşi întăreşte reprezentativitatea, principiile promovate de ligă fiind susţinute de majoritatea delegaţiilor participante.  Delegaţia SLS refuză colaborarea cu Liga Studenţilor, rămânând, după cum se va dovedi prin acţiunile viitoare, o simplă anexă a guvernului FSN condus de Petre Roman.

1990

Ianuarie  •  Este din ce în ce mai evidentă orientarea neo-comunistă a conducerii FSN. În Bucureşti încep primele mitinguri împotriva “frontului“, printre protestatari numărându-se numeroşi membri ai Ligii Studenţilor.  •  Procesul de organizare a Ligii continuă. Devin membri ai Ligii studenţi din aproape toate instituţiile de învăţământ superior (inclusiv instituţiile militare).  Ulterior, la intervenţia conducerii CFSN, studenţilor militari le este interzisă participarea la Liga Studenţilor.  •  Apare primul număr al ziarului “Glasul“, periodic al Ligii Studenţilor (Redactor-şef Sorin Drăgan, student Facultatea de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti).  După trei apariţii, ziarul îşi va înceta activitatea, în urma represaliilor Puterii.

20 Ianuarie  •  O delegaţie a Ligii Studenţilor are un dialog cu conducerea FSN (Ion Iliescu, G-ral Nicolae Militaru, Petre Roman, Cazimir Ionescu).  Ion Iliescu este invitat să participe la demonstraţia din ziua următoare şi să-şi precizeze public poziţia cu privire la orientarea ideologică a noului regim.  CFSN respinge propunerile ligii de clarificare a atitudinii şi orientării politice.

21 Ianuarie  •  Prima demonstraţie organizată în Piaţa Universităţii, după Decembrie 1989.   Cu prilejul trecerii a o lună de la insurecţia din Decembrie, se comemorează sacrificiul tinerilor şi se cere aflarea şi pedepsirea vinovaţilor.  Liga deschide pentru prima dată Balconul Universităţii.

28 Ianuarie  •  Liga Studenţilor participă la demonstraţia iniţiată de partidele istorice. •   Doi reprezentanţi ai ligii participă la negocierile purtate la sediul Guvernului care au dus la transformarea CFSN în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN).

Februarie  •  La invitaţia Ligii Studenţilor din Târgu-Mureş o delegaţie din Bucureşti se deplasează la faţa locului în vederea medierii conflictelor ivite în relaţia cu studenţii etnici maghiari.  Studenţii de origine maghiară resping participarea la constituirea unor organizaţii studenţeşti mixte, optând pentru formarea unei organizaţii proprii, pe baze etnice.

Februarie - Aprilie  •  Continuă activitatea de organizare.  •  Studenţi, membri ai ligii, participă la demonstraţiile de protest împotriva CFSN.  Se cere aflarea adevărului despre morţii din Decembrie 89, sunt condamnate atitudinile neo-comuniste ale guvernanţilor, se cere o televiziune corectă, independentă.

18 Februarie  •  După demonstraţia din Piaţa Victoriei, elemente rămase neidentificate înscenează un “atac“ împotriva Guvernului, atac menit să inducă în eroare, încă odată, opinia publică.  În urma demonstraţiei, unul din liderii LS, Octav Fărcăşanu (Facultatea de Matematică) este arestat şi închis.  Va fi eliberat, după câteva săptămâni de detenţie, în urma protestelor ligii şi ale profesorilor Universităţii.

Martie  •  Puternice demonstraţii de solidaritate cu populaţia română agresată în timpul luptelor de stradă din Tg.Mureş.  La chemarea Ligii, mii de cetăţeni ai Capitalei se alătură studenţilor, cerând autorităţilor sprijin pentru românii din Tg. Mureş, atacaţi de grupuri de extremişti maghiari.

22 Aprilie - 13 Iunie 1990  •  Piaţa Universităţii

22 Aprilie  •  În Piaţa Universităţii, un grup de participanţi la evenimentele din Decembrie iniţiază o manifestaţie de protest împotriva FSN.

24 aprilie  •  Manifestanţii din Piaţa Universităţii sunt atacaţi violent de forţele poliţieneşti.  În după amiaza aceleiaşi zile, Liga Studenţilor se alătură oficial demonstraţiei.  Liderul Ligii Studenţilor, Marian Munteanu, redeschide balconul Universităţii, care va fi, din acel moment, tribuna expresiei anticomuniste a demonstraţiei. Această decizie luată de Liga Studenţilor din Universitate marchează începutul a ceea ce se va numi “fenomenul Piaţa Universităţii“. 

24 Aprilie - 24 Mai  •  Liga Studenţilor organizează desfăşurarea demonstraţiei, în colaborare cu Asociaţia Studenţilor Arhitecţi şi cu alte asociaţii prezente (Asociaţia 21 Decembrie, Grupul Independent pentru Democraţie). Un rol esenţial îl are prezenţa reprezentanţilor răniţilor din Decembrie 1989 precum şi a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
                •  În data de 25 Aprilie, Rectorul Universităţii,  Prof. N. Cristescu, va fi informat de decizia Ligii de participare la demonstraţie.   Se ajunge la un acord cu Rectoratul ca balconul să nu fie deschis decât în afara orelor de curs (după ora 18.00).
                Simbolurile şi mesajele demonstraţiei, propuse de conducerea ligii, sunt acceptate cu entuziasm de demonstranţi.  Icoana Maicii Domnului este aşezată deasupra balconului, pe cele două coloane laterale fiind pus chipul lui Mihai Eminescu.  Cuvintele lui Avram Iancu: “Nu ne-am luptat pentru jucării“ (adoptate ca slogan al LS) stau alături de Drapelul Naţional al României. 
                •  Preşedintele CPUN, Ion Iliescu, cere votarea unei moţiuni pentru “elibe-rarea“ forţată a pieţei, moţiune ce nu va fi adoptată.  Ion Iliescu îi numeşte pe manifestanţi "golani".  În aceeaşi zi, unul din liderii demonstraţiei, George Roncea, creează un ecuson inscripţionat cu marca de "golan“, îl multiplică, şi lansează eticheta de "golan" ca marcă de autolegitimare a demonstranţilor din Piaţa Universităţii.  Institutul de Arhitectură îşi atribuie public calitatea de "Facultate de golani", emblema fiind preluată de zeci de mii de oameni şi devenind în scurt timp renumită în întreaga lume.
                •  Perimetrul din preajma Universităţii este declarat “Zonă liberă de neo-comunism“, “kilometrul zero“ al expresiei democratice post-comuniste din România.  “Graniţa“ acestui teritoriu este fixată de clădirea Universităţii şi a Facultăţii de Arhitectură şi are ca limite periferiale, intersecţia, nod de circulaţie vital al oraşului, Intercontinentalul, care exprima simbolic deschiderea europeană şi internaţională, linia fostei baricade din 21 Decembrie 1989, de la Universitate, baricadă investită cu semnificaţii sacrale, loc al jertfei tinerilor ridicaţi atunci împotriva comunismului.
                În Universitate şi în Institutul de Arhitectură s-au constituit echipe de lucru specializate, studenţii din Arhitectură şi din Academia de Artă împreună cu alţi tineri artişti, asumându-şi realizarea reperelor vizuale ale Pieţei Universităţii - afişe, banere, lozinci, pancarte şi organizarea imagistică a spaţiului demonstraţiei.  Echipa ce asigura permanenţa în Piaţă s-a grupat în jurul Ligii Studenţilor, al asociaţiei "21 Decembrie"şi Grupului Independent pentru Democraţie (GID).
                •  Coordonată de Marian Munteanu, preşedintele LS, demonstraţia din Piaţa Universităţii păstrează constant un caracter paşnic, civilizat, apelurile la non-violenţă şi dialog fiind susţinute de masa participanţilor.  Grupurile instigatoare, provocatoare, sunt izolate şi descurajate prin atitudinea fermă a demonstranţilor.
                •  Pe un ecran instalat pe Institutul de Arhitectură sunt difuzate, pentru prima oară, imagini din timpul insurecţiei din Decembrie 1989 care dovedeau ca-racterul pucist, antidemocratic, al CFSN.  În fiecare seară, zecilor de mii de oameni adunaţi în Piaţa Universităţii li se oferă prima alternativă la monopolul comunicării şi al difuzării imaginilor deţinut de Putere. Se conturează proiectul de realizare a unei televiziuni independente, care va deveni una dintre revendicările majore ale demonstranţilor.
                •  Demonstranţii din Piaţa Universităţii avertizează asupra pericolului în care se află România prin prezenţa la conducere a unei echipe incapabile, comuniste.  Principalele revendicări:  condamnarea oficială a ideologiei comuniste şi a întregului sistem comunist (până la momentul Piaţa Universităţii, reprezentanţii FSN condamnau exclusiv perioada Ceauşescu, mulţi lideri FSN fiind exponenţi ai criminalei perioade a anilor ’50), interzicerea accesului la funcţii politice în stat a foştilor conducători comunişti (membrii fostului comitet central al PCR) şi a conducătorilor poliţiei politice, pedepsirea vinovaţilor pentru masacrul din Decembrie, acordarea de sprijin răniţilor şi urmaşilor celor decedaţi, scoaterea televiziunii şi a presei de sub controlul FSN. 
                •  Sunt invitaţi să ia cuvântul şi să se adreseze demonstraţiei toţi cei care credeau în necesitatea desprinderii definitive de orice formă de comunism.  În acelaşi timp, pe tot parcursul demonstraţiei, este subliniat caracterul nepartizan al Pieţei Universităţii, sloganul “Nu suntem partide“ fiind scandat zilnic de demonstranţi.  Personalităţile politice, aflate în campanie electorală, sunt rugate să nu se implice în demonstraţie.
                •  Liga Studenţilor primeşte mesaje de sprijin şi adeziune la idealurile proclamate în Piaţa Universităţii de la cele mai importante personalităţi ale culturii şi spiritualităţii româneşti contemporane:  Părintele Stăniloaie, Petre Ţuţea, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Paleologu, numeroşi oameni de cultură, artişti, profesori participând la demonstraţie şi adresându-se direct demonstranţilor din balcon. 
                •  Fenomenul Piaţa Universităţii capătă dimensiuni naţionale, în celelalte centre universitare (Iaşi, Constanţa, Cluj, Timişoara, Braşov etc.) fiind organizate demonstraţii şi manifestări similare.
                Studenţi, profesori, asociaţii şi organizaţii studenţeşti şi de tineret din lumea întreagă se solidarizează cu Liga Studenţilor.  •  Fenomenul Piaţa Universităţii a iradiat şi în ţările vecine.  Reprezentanţi ai studenţilor din Sofia şi din Belgrad au luat contact cu Liga Studenţilor şi au folosit modelul demonstraţiei din Piaţa Universităţii, declanşând ulterior manifestaţii asemănătoare, de contestare a puterii comuniste din ţările lor.
                •  Mass-media aservită guvernului a dezinformat permanent populaţia ţării cu privire la desfăşurarea şi mesajul demonstraţiei. Prin acţiuni şi atitudini repetate şi insistente, liderii politici neo-comunişti aflaţi la putere au iniţiat şi întreţinut o veritabilă campanie de denigrare a demonstraţiei şi de calomniere a participanţilor şi susţinătorilor demonstraţiei.  Campania a fost purtată în special de TVR (unicul canal existent, condus de Răzvan Theodorescu) şi de ziarele “Adevărul“ (fost Scînteia“, condus de Darie Novăceanu şi Sergiu Andon), “Libertatea“ (fost “Informaţia Bucureştiului“, condus de Octavian Andronic),  “Azi“ (oficios FSN).  În zeci de ore de “ştiri“ televizate şi în milioane de pagini de minciuni şi calomnii, s-a instigat sistematic la violenţă asupra demonstranţilor, asupra organizaţiilor participante, asupra partidelor politice din opoziţie şi asupra publicaţiilor care prezentau corect desfăşurarea demonstraţiei şi revendicările Pieţei Universităţii.

20 Mai 1990  •  FSN câştigă, în urma dezinformării şi manipulării frauduloase a  opiniei publice, alegerile generale.  Consfinţirea prin alegeri “libere“ a preşedinţiei lui Ion Iliescu şi a guvernului FSN condus de Petre Roman   declanşează una din cele mai sumbre perioade din istoria României moderne.

24 Mai  •  Considerând că demonstraţia ajunsese la final iar mesajul ei fusese transmis, Liga Studenţilor, împreună cu Asociaţia Studenţilor Arhitecţi, Asociaţia 21 Decembrie şi Grupul Independent pentru Democraţie, încetează participarea la demonstraţie. 

24 Mai - 12 Iunie •  În Piaţă rămân demonstranţi, puţini la număr, care continuă protestele.  Se înteţesc acţiunile provocatoare ale unor grupuri de “re-voluţionari“, grupuri dirijate de profesionişti ai diversiunii.  Asociaţiile organizatoare intervin în mai multe rânduri pentru a zădărnici tentativele grupurilor amintite de a provoca acţiuni “radicale“.

12/13 iunie  •  Campania violentă declanşată de FSN împotriva demonstraţiei din Piaţa Universităţii intră în faza finală: agresiunea directă.  Pe baza unui plan întocmit la cel mai înalt nivel, forţele de poliţie intervin cu brutalitate în noaptea de 12 spre 13 iunie.  Puţinii demonstranţi şi greviştii foamei care se mai aflau în Piaţă sunt brutalizaţi şi arestaţi.  Poliţia pătrunde în incinta Institutului de Arhitectură, sunt arestaţi studenţii care lucrau în ateliere.  Preşedintele ligii este ridicat de la domiciliu şi reţinut, în stare de arest, la o secţie de poliţie.

13 Iunie  •  Liga Studenţilor declară grevă şi cere eliberarea studenţilor arestaţi. Studenţii se baricadează în clădirea Universităţii.  În acest timp, în Piaţă, grupuri provocatoare acţionează.  Cu concursul forţelor “de ordine“ sunt incendiate două autobuze. După orele 13.00, studenţii arestaţi sunt eliberaţi.  Se înscenează “atacuri“ asupra unor instituţii publice (TVR, Ministerul de Interne).  După-amiază, din balconul Universităţii, reprezentanţii Ligii atrag atenţia celor câteva mii de persoane adunate în Piaţă cu privire la caracterul provocator al acţiunilor respective şi îi îndeamnă pe demonstranţi să nu se lase atraşi în acţiuni violente. În seara aceleiaşi zile, Ion Iliescu va adresa un apel “oamenilor muncii“ să intervină şi să facă “ordine“ în Piaţa Universităţii. 

14-15 Iunie  •  Peste 10.000 de mineri sosesc în Bucureşti.  Însoţiţi de reprezentanţi ai FSN şi ai Guvernului, în colaborare cu poliţia, aceştia declanşează una dintre cele mai barbare represiuni politice pe care le-a cunoscut societatea românească actuală.  Studenţii aflaţi în clădire sunt agresaţi sălbatic. Minerii distrug laboratoare, săli de curs din Universitate şi Arhitectură şi devastatează sediile Ligii.  Sute de studenţi, mulţi aflaţi în stare gravă, sunt arestaţi şi reţinuţi, în condiţii de lagăr, în afara oraşului (la Măgurele) şi la diverse secţii de poliţie.

2 Iulie  •  La Bucureşti are loc  primul Congres Naţional Studenţesc după Decembrie 1989.  Se hotărăşte continuarea luptei împotriva forţelor neocomuniste. Marian Munteanu, preşedintele ligii şi liderul demonstraţiei din Piaţa Universităţii (arestat pe 18 iunie, din Spitalul de Urgenţă, şi aflat în detenţie la Jilava), este ales preşedinte de onoare al Congresului.

13 iulie  •  Peste 200.000 de oameni participă în Bucureşti la “Marşul Alb“ organizat de Liga Studenţilor pentru a cere eliberarea lui Marian Munteanu şi a celorlalte persoane arestate cu o lună în urmă.

August - Noiembrie  •  În universităţile din toată ţara imensa majoritate a studenţilor şi, practic, toate organizaţiile studenţeşti semnificative, au o orientare explicit anticomunistă şi anti-FSN.

Noiembrie  •  La îndemnul AFDPR, Liga Studenţilor participă la constituirea Alianţei Civice, considerată - potrivit declaraţiilor iniţiatorilor acesteia - drept o organizaţie de largă reprezentare civică, în care se vor putea reuni toate organizaţiile şi grupările anticomuniste.

15 Noiembrie  •  La 3 ani de la revoltele muncitorilor din Braşov, Liga Studenţilor asigură organizarea mitingului din Piaţa Palatului Regal, prilej cu care se reafirmă necesitatea continuării luptei anticomuniste.

5-9 Decembrie  •  La Timişoara se desfăşoară Conferinţa Naţională a Studenţilor, cu scopul de a unifica diversele organizaţii studenţeşti.  Liderii ligii, aflaţi la sfârşitul mandatului, propun întărirea organizaţiei unitare la nivel naţional şi declanşarea de alegeri generale studenţeşti.  •  Organizaţiile studenţeşti susţin practic, unanim, adoptarea principiilor şi atitudinii anticomuniste a Ligii Studenţilor.  Din păcate, deşi avertizate asupra pericolului de slăbire a forţei mişcării studenţeşti, câteva organizaţii condiţionează participarea la nivel naţional de păstrarea formelor proprii de organizare internă.  •  Pentru a menţine unitatea mişcării studenţeşti, Liga Studenţilor acceptă organizarea confederativă (fiecare organizaţie urmând să-şi păstreze forma proprie de organizare).  Se înfiinţează astfel Confederaţia Naţională “Liga Studenţilor din Romania“.  •  Organizaţia fondatoare (“Liga studenţilor“) îşi modifică statutul şi îşi restrânge forma de organizare la nivel de institut, schimbându-şi numele în “Liga Studenţilor - Universitatea din Bucureşti“.
10-20 Decembrie  •  Organizaţiile studenţeşti din toată ţara declară grevă.  Conform hotărârii adoptate la Timişoara, se cere demisia Guvernului şi soluţionarea problemelor grave cu care se confruntă ţara.  •  Sindicatele sunt chemate la grevă generală.  Din nefericire, marile centrale sindicale nu răspund apelului.
                •  Reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti demisionează din structurile de conducere ale Alianţei Civice, ca urmare a orientării stângiste, devenite evidente, a majorităţii membrilor consiliului de conducere ai acestei grupări.  Mai târziu, unii lideri ai Alianţei Civice şi ai Convenţiei Democratice vor utiliza imaginea demonstraţiei din Piaţa Universităţii (reluând procedeul utilizat de FSN, care a încercat să se auto-legitimeze folosind imaginea insurecţiei din Decembrie), atribuindu-şi merite imaginare cu privire la fenomenul Piaţa Universităţii.

1991

Liga Studenţilor - Universitatea din Bucureşti (LSUB)

Ianuarie - Martie  •  Reorganizarea ligii.  Fostele filiale sunt acum organizaţii cu personalitate juridică şi statute distincte, membre ale confederaţiei.  •  Se adoptă noul statut al LSUB.

Martie  •  LSUB lansează programul ASTRALIS de cercetare a rezistenţei româneşti anticomuniste, în cooperare cu catedra de sociologie a Universităţii şi cu membri ai grupului "Mircea Vulcănescu", format din studenţi sociologi.

27 August  •  LSUB şi P.N.Ţ.-c.d. organizează un miting pro-Basarabia.

1992

15 Ianuarie  •  LSUB se alătură foştilor deţinuţi politici care, la 102 ani de la moartea lui Mihai Eminescu, pun la mormântul său binemeritata-i cruce.

6 Februarie  •  LSUB declanşează acţiunea "Iniţiativa Studenţii pentru Alegeri Corecte"

9-27 Martie •  Drumul Crucii.  La 74 de ani de la hotărârea Sfatului Ţării, care proclama Unirea Basarabiei cu România, un grup de studenţi (din Basarabia şi din ţară) străbat ţara în pelerinaj, purtând pe umeri o cruce, din Piaţa Ştefan cel Mare din Chişinău până în Piaţa Universităţii din Bucureşti.  Este prima acţiune de anvergură prin care tinerii români, despărţiţi încă de hotarul pus de Stalin, refac un traseu simbolic de legătură dintre Chişinău şi Bucureşti, aşezat sub semnul Crucii. Pe parcursul marşului sute de mii de români vor ieşi în întâmpinarea grupului de tineri care au adus cu ei speranţa Reîntregirii.  Acţiunea a fost organizată de Liga Studenţilor - Universitatea din Bucureşti, cu sprijinul a două organizaţii de tineret din România şi Republica Moldova (Mişcarea Pentru România şi Organizaţia Tineretului Creştin-Democrat).

26 Iunie - 4 Iulie  •  Liga Studenţilor împreună cu un grup de studenţi basarabeni organizează un pichet continuu la Ambasada Rusiei din Bucureşti.  Protest faţă de ororile comise de forţele pro-imperiale de la Tiraspol, susţinute de Armata a XIV, împotriva românilor de pe malurile Nistrului.

5 Octombrie  •  Liga Studenţilor şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România organizează - pentru prima dată după 46 de ani - deschiderea oficială a anului universitar cu oficierea unei slujbe religioase.

Octombrie  •  LSUB iniţiază un Program de relaţii cu Românii de pretutindeni încercând să întreţină contacte cu comunităţile româneşti din afara graniţelor, în special cu cele din teritoriul ocupat de fosta URSS după cel de-al doilea Război Mondial.

1993

Aprilie • Liga Studenţilor participă la organizarea vizitei în ţară a M.S. Regina Ana de România.  Mii de studenţi o însoţesc pe M.S. Regina Ana pe tot parcursul vizitei.

August  •  Prin Cercul Studenţesc de Drept Public se derulează un program de cer-cetare a modului în care administraţia publică locală respectă drepturile cetăţeneşti la aplicarea Legii Fondului Funciar.  •  Tabără şi cerc de studiu în comuna Nucşoara, judeţul Argeş.  •  Se strâng mărturii privind rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş.

Noiembrie  •  Are loc acţiunea "România fără gunoi" - marş de protest ce dorea să atragă atenţia guvernului Văcăroiu asupra modului catastrofal în care era condusă România.
                •  În timpul desfaşurării la Tiraspol a farsei judiciare intentate grupului de patrioţi români conduşi de Ilie Ilaşcu,  Liga Studenţilor face demersuri pe lângă autorităţile Statului pentru acordarea cetăţeniei române de onoare membrilor acestui grup. În faţa refuzului autorităţilor centrale, mai multe Consilii Judeţene din ţară le vor acorda celor întemniţaţi la Tiraspol titlul de cetăţean de onoare.

23 Noiembrie  •  Se propune o iniţiativă legislativă pentru urgentarea cercetării evenimentelor din Decembrie 1989. Studenţii strâng semnături în favoarea unei astfel de legi.  La 21 Decembrie, un grup de studenţi, membri ai Ligii, se deplasează la Cotroceni pentru a cere acest lucru, dar le este interzis accesul în preajma Palatului Cotroceni de către forţele de poliţie.

8 Decembrie  •  Acţiunea "Zidul".  Acţiune de protest împotriva regimului Iliescu.  Studenţii pictează zidurile Palatului Cotroceni.  În aceeaşi zi, împreună cu confederaţia sindicală "Cartel Alfa", se organizează un marş şi un miting în Bucureşti.

Decembrie  •  LSUB organizează o serie de manifestaţii de protest faţă de condamnarea abuzivă şi ilegală de către aşa-zisul “tribunal“ de la Tiraspol a patrioţilor din grupul Ilie Ilaşcu.

1994

10 Mai •  Apare primul număr al revistei Ligii Studenţilor "Generaţia noastră". După două apariţii, revista îşi va înceta activitatea.

August  •  Cu sprijinul direct al LSUB, 200 de copii români din Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei îşi petrec o vacanţă la Năvodari. Asemenea acţiuni se vor organiza anual, în cadrul “Programului România Uitată “.

Decembrie 1994  •  Sub organizarea LSUB se desfăşoară un protest public la Ambasada Rusiei faţă de agresiunea armatei ruse în Cecenia.

1995

Ianuarie  •  Cu sprijinul Ligii Studenţilor, studenţi ai Secţiei de Limba şi Literatura Română de la Facultatea de Litere a Universităţii din Cernăuţi îşi fac practica pedagogică la licee din Bucureşti. 

Februarie - Martie •  Prin Cercul Studenţesc de Drept Public se organizează un schimb inter-studenţesc, parteneri fiind studenţi de la Facultatea de Drept din Namur (Belgia).  Cu aceeaşi ocazie delegaţia Ligii este primită la Versoix de către M.S. Regele Mihai.
                Delegaţia studenţească mai are întâlniri la Organizaţia Naţiunilor Unite, Asociaţia Internaţională a Juriştilor, "Avocats sans frontieres", Ministerul Belgian al Afacerilor Externe şi la Comisia pentru Drepturile Omului a Parlamentului European unde s-a pledat pentru drepturile românilor din Bucovina şi din Basarabia şi pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu şi a celorlalţi patrioţi români întemniţaţi.

10 Mai  •  Miting în Piaţa Universităţii organizat de LSUB pentru a aniversa 5 ani de la marea demonstraţie din 1990.  Este socotit “ilegal“ de către Poliţie, care îi atacă pe manifestanţi.  Liga va câstiga ulterior procesul intentat de către Poliţie.

Mai  •  Liga sprijină studenţii din centrul universitar Chişinău aflaţi în grevă pentru susţinerea adevărului ştiinţific privind identitatea limbii şi a apartenenţei etnice a populaţiei româneşti dintre Prut şi Nistru.

10 Octombrie •  Greva Naţională Studenţească.  Din mai multe centre universitare se fac propuneri de amendare a Legii Învaţământului.  Guvernul Văcăroiu refuză să ia în consideraţie propunerile studenţeşti, provocând astfel declanşarea unei greve a studenţilor din toate centrele universitare importante din ţară.

20-29 Octombrie •  Se adoptă o declaraţie comună a tuturor organizaţiilor studenţeşti aflate în grevă.  Se formează Comitetul Naţional de Grevă şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

16 Decembrie  •  Studenţii din LSUB participă la un marş comemorativ şi la slujba de sfinţire a unei cruci la Timişoara.

1996

Martie  •  LSUB lansează proiectul "Biserica Universităţii din Bucureşti".

20 mai  •  Se organizează o conferinţă la care sunt invitaţi principalii candidaţi la funcţia de Primar General al Bucureştiului.

2 iunie •  Prin proiectul Ligii Studenţilor "Studenţii pentru alegeri corecte" studenţii devin observatori la alegerile locale. Liga susţine dreptul studenţilor de a vota în Bucureşti.

Septembrie - Octombrie •  Studenţii participă la observarea alegerilor (observatori LADO sau de presă).

1997

Aprilie  •  O nouă acţiune în Basarabia, în cadrul programului "România Uitată". 

13-15 Iunie  •  La 7 ani de la evenimentele din Piaţa Universităţii, LSUB organizează câteva manifestări cu caracter comemorativ, expoziţia foto-document realizată cu materiale din arhiva Ligii, proiecţii video a unor imagini înregistrate cu evenimentele din 1990.

24 - 30 Octombrie  •  Două acţiuni în cadrul programului  "România Uitată".  Peste 300 de studenţi se deplasează în Nordul Bucovinei, participând la aniversarea a 500 de ani de la victoria lui ªtefan cel Mare şi Sfânt în bătălia de la Codrii Cosminului.  •  Participare la slujba de sfinţire a Bisericii din Hruseuţi. Sprijin acordat şcolilor româneşti din satele Bucovinei.

1 Decembrie  •  De Ziua Naţională, la Alba-Iulia, este prezentat, într-o expoziţie foto, materialul realizat de LSUB despre situaţia românilor din Basarabia şi Bucovina. 

10 Decembrie  •  Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.  LSUB organizează lansarea cărţii "Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului".

15 Decembrie  •  La iniţiativa unui grup de pe lângă consiliul naţional al confederaţiei, se organizează la sediul LSUB o întrunire a membrilor seniori.

1998

Liga Studenţilor (LS)
Revenirea la forma iniţială de organizare

Ianuarie - Martie  •  Analizând situaţia mişcării studenţeşti din perioada 1991 -1997, LSUB constată scăderea gravă a eficienţei acţiunilor studenţeşti la nivel naţional.  Organizaţiile membre ale confederaţiei se află în pragul destrămării, iar structurile reprezentative ale confederaţiei la nivel central nu au, practic, nici o activitate.  Nefuncţionalitatea structurilor de tip confede-rativ este mai mult decât evidentă.

Martie   •  O delegaţie a LSUB condusă de un fost preşedinte al LSUB, Cristian Urse, participă, cu recomandarea d-nei Renate Weber,  la supravegherea procesului electoral din Basarabia, primind aprecierile pozitive ale reprezentanţilor OSCE însărcinaţi cu supervizarea corectitudinii alegerilor.

Aprilie - Mai  •  Noua conducere a LSUB declanşează reorganizarea şi restructurarea organizaţiei.  Potrivit hotărârii Colegiului, este convocată Conferinţa Generală a Reprezentanţilor, forul suprem al LSUB.  Sunt organizate alegeri în toate facultăţile Universităţii, fiind aleşi delegaţii mandataţi să ia parte, cu drept de vot, la lucrările Conferintei Generale a Reprezentanţilor.

11 Mai 1998  •  Se desfăşoară, la Casa Studenţilor din Bucureşti, lucrările Conferinţei Generale a Reprezentanţilor LSUB.  Sunt prezenţi 45 de reprezentanţi din totalul de 55 aleşi şi mandataţi să ia parte cu drept de vot la lucrările Conferinţei.  •  Este invitat, ca observator, dl. Marian Munteanu, fondator şi preşedinte de onoare al Ligii Studenţilor.  La lucrări este prezent şi un grup de membri seniori: Romeo Moşoiu, consilier prezidenţial, Antonie Popescu, Cristian Urse şi alţii.
                În urma dezbaterilor democratice Conferinţa Generală hotărăşte, cu majoritate absolută, revenirea la forma de organizare la nivel naţional a Ligii Studenţilor, stabilită de fondatorii ligii în Decembrie 1989, precum şi la numele iniţial al organizaţiei:  “Liga Studenţilor“.
                De asemenea, Conferinţa a adoptat noul statut al Ligii Studenţilor, statut care preia, cu unele modificări, proiectul de organizare şi dezvoltare a ligii din 1990.
                Conducerea executivă a fost încredinţată, provizoriu, cu mandat limitat până la Alegerile Generale Studenţeşti, unui Comitet Naţional Director.

Iulie  •  Comitetul Naţional Director (provizoriu) al Ligii Studenţilor adoptă programul de măsuri pentru reunificarea organizaţiei, reorganizarea şi înfiinţarea de filiale în toate instituţiile de învăţământ superior din România.

1999

Martie 1999 • Liga Studenţilor organizează alegeri în 14 instituţii de învăţământ superior din România, instituţii în care funcţionau filiale ale ligii statutar constituite. La alegeri - primele alegeri studenţeşti uninominale - au putut participa toţi studenţii şi profesorii din universităţile respective.

14-15 Mai 1999 • Se desfăşoară lucrările Congresului Naţional al Reprezentanţilor Ligii Studenţilor.

Octombrie - noiembrie • Acţiuni revendicative la scară naţională. Zeci de mii de studenţi răspund apelului Ligii. Se obţine un acord cu Guvernul României pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale studenţilor

Decembrie • Se aniversează zece ani de la înfiinţarea Ligii Studenţilor. Reprezentanţi de prim rang ai lumii româneşti - personalităţi înalt reprezentative ale culturii, Bisericii, armatei, magistraturii, ale societăţii civile, studenţi şi profesori, jurnalişti şi participanţi la evenimentele de acum zece ani s-au regăsit, într-o emoţionantă şi caldă întâlnire, în amfiteatrul Spiru Haret al Universităţii bucureştene. Invitaţii studenţilor au primit diploma de onoare şi medalia emise în cinstea acestui eveniment.

Liga Studenţilor (LS) - 10 ani

2000

Ianuarie • Liga Studenţilor sub Înaltul Patronaj al Academiei Române organizează Concursul Naţional Studenţesc “Eminescu”.

6-8 Octombrie • Peste 300 de reprezentanţi ai filialelor Ligii Studenţilor din 25 de instituţii de învăţământ superior situate în 13 centre universitare ale României s-au întâlnit la Bucureşti, în perioada 6-8 octombrie. Statutul Ligii Studenţilor a fost parţial modificat pentru a respecta noile reglementări impuse de ordonanţa nr. 26/2000.

2001 - 2002

Iunie 2001 • Cooperare cu administraţia locală pentru derularea unor programe pentru tineret. S-au creat mai multe facilităţi pentru transportul în comun al studenţilor şi pentru accesul acestora la instituţiile de cultură din Capitală.

Iulie - septembrie 2001 • Programul “Our Democracy” sponsorizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii din Bucureşti. Programul a fost organizat în taberele şcolare din judeţele Prahova, Braşov şi Iaşi, reprezentanţii Ligii Studenţilor fiind sustinuţi de Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar, de cadre didactice şi de reprezentanţi al administraţiei publice locale.

Mai 2001 - mai 2002 • Programul “Împreună împotriva abuzului asupra copilului”.Programul a fost finanţat de United States Agency for International Development (USAID) prin World Learning România, Liga Studenţilor fiind partenerul român al Guvernului Local din Loundoun County - Virginia.

© Copyright Liga Studenţilor 1989 - 2012